Outline · [ Standard ] · Linear+ Traiul la curte, vs. traiul la bloc

Ia-ti un hidrofor mai tare ca reteaua...

Ia-ti un hidrofor mai tare ca reteaua...

pt? voi faceti confuzia hirofor = put...

poti sa ai hidrofor si daca ai apa de la reteaua publica, este o buna solutie sa ai presiune constanta indiferent de presiunea retelei.

succes

This post has been edited by b76bgaarh: 31 May 2010, 16:16

Mi se pare cam scump sa folosesti un hidrofor de 400 lei pe post de reductor de presiune de 40 de lei, construit special pentru asa ceva.

In plus, cred ca aici era vorba de doua circuite de alimentare cu apa. Daca dai drumul la ambele surse in acelasi timp, e foarte probabil ca cea cu presiune mai mare sa treaca (bypass) prin cea cu presiune mai mica si sa alimenteze de fapt a doua sursa.

Ca sa trec de pe o sursa pe cealalta, inchid un robinet si deschid altul.

cine a vorbit de reducere de presiune? si de dubla alimentare? eu am apa doar din reteaua publica, si presiunea este cea mai "slaba" calitate a ei....

si robinetu ala sa fie neaparat undeva sub pamant

si robinetu ala sa fie neaparat undeva sub pamant

La doi metri, cu flori si lumanari deasupra...

Mi se pare cam scump sa folosesti un hidrofor de 400 lei pe post de reductor de presiune de 40 de lei, construit special pentru asa ceva.

corect, rostul hidroforului este atunci cand presiunea din reteaua publica este slaba.

Vezi ca presiunea depinde si de calitatea si sectiunea conductelor/furtunurilor folosite.

Nu zic decât atât: presiunea NU depinde de secţiunea conductelor. Poate DEBITUL.

corect, rostul hidroforului este atunci cand presiunea din reteaua publica este slaba.

Bun, in care cazuri se intampla asta? Acolo unde locul de consum se gaseste la limita puterii de ridicare a pompei retelei? Si atunci de fapt folosesti hidroforul ca sa inmagazineze apa sub presiune in rezervor si sa o livreze sub presiune cand e nevoie? OK, are o logica, dar rezervorul ala trebuie sa fie destul de mare ca sa acopere consumul pana la egalizarea presiunii din rezervor cu cea din retea. Altfel...faci jumatate de dus sub presiune si jumatate prin picurare.

Nu zic decât atât: presiunea NU depinde de secţiunea conductelor. Poate DEBITUL.

Domnu' Dragos, permite-mi sa-ti spun ca faci o confuzie.

Ce spui tu se intampla teoretic in hidrostatica sau la curgerea laminara, nu turbulenta, printr-un tub perfect neted de sectiune constanta. Teoria-i teorie, furtunul de gradina e realitatea cutremuratoare produsa in China si nu are peretii perfect netezi care fac obiectul lectiilor de fizica depre legea lui Bernoulli, iar apa din fantana se deosebeste oarecum de lichidul perfect...
Nici lungimea furtunului n-ar trebui sa influenteze presiunea... dar o face

Fa urmatorul experiment:
Regleaza presiunea pe un racord de 1/2 sau 3/4, la alegere.
Cupleaza un furtun de 20 metri si masoara presiunea la capat. pe urma cupleaza un furtun de 50 de metri - din acelasi material - si masoara din nou. Nu-ti trebuie manometru, o simpla privire e de ajuns.
Dupa aia schimba furtunul cu altul de aceeasi lungime si diametru, dar alt material. Observa diferenta de presiune.
Acum inlocuieste furtunul cu o teava PVC de aceeasi sectiune. Diferenta va fi mare, iti spun de pe acum.

De ce? Conductele mai au, pe langa rugozitatea peretilor, si un coeficient de elasticitate, cu cat peretii sunt mai elastici, cu atat pierderea de presiune pe traseu este mai mare (conducta 'se umfla' si isi mareste sectiunea, implicit volumul, de cele mai multe ori neuniform si necontrolat). Din cauza asta, lichidul pare sa devina 'compresibil' in conducte de cauciuc, baloane sau prezervative.

Intr-adevar, daca lichidul stationeaza in conducta, presiunea e aceeasi peste tot. Dar cand curge, lucrurile se schimba pe ici-pe colo, prin punctele esentiale (coturi, racorduri, robinet, galme, etc.)

Acum, debitul. Putem fi de acord ca debitul la iesirea din hidofor (intrarea in furtun) e egal cu debitul la iesirea din furtun, atata vreme cat furtunul nu e spart, da?
Cand capatul furtunului este liber, apa curge ca la robinet. Daca montam o duza sau aspersor, obtinem un jet de apa cu care ne stropim nevasta, copilu', catelu' si alte oratanii.
Daca debitul este constant... oare ce se modifica? Viteza de curgere a aceluiasi volum de apa prin sectiuni diferite? Care e influentata de...? Diferenta de presiune cauzata de variatia sectiunii?

QED?

Acum, debitul. Putem fi de acord ca debitul la iesirea din hidofor (intrarea in furtun) e egal cu debitul la iesirea din furtun, atata vreme cat furtunul nu e spart, da? QED?

Nope.
Tu presupui că hidroforul pompează debit constant, în timp ce el se chinuie să facă o presiune constantă. D'aia ai supape de reglaj şi vas de expansiune.
Şi da, sunt de acord că există căderi de presiune pe furtun, căderi de presiune care depind de dn.
Da' nu contează prea mult în fond şi la urma urmei.

Poti da si o explicatie?
Intra mai putin si iese mai mult sau viceversa?



This post has been edited by DannyY: 1 Jun 2010, 10:26

Măi, e puţin mai complicat.
Ideea e că tu reglând debitul la ieşire (stropindu-ţi nevasta de ex ) nu faci decât să-l micşorezi sau să-l măreşti (după caz) modificând evident şi presiunea. Care presiune nu prea are cum să fie mai mare decât cea de la intrare.
Iar hidroforul, repet, se chinuie să facă presiune constantă în vasul de expansiune, prea puţin îl interesează debitul la ieşire. Chiar îl deranjează!

ce fel de tricou poarta nevasta udata?

This post has been edited by kog: 1 Jun 2010, 11:19

Ud.

Ia-ti nevasta si experimenteaza

Bun, in care cazuri se intampla asta? Acolo unde locul de consum se gaseste la limita puterii de ridicare a pompei retelei? Si atunci de fapt folosesti hidroforul ca sa inmagazineze apa sub presiune in rezervor si sa o livreze sub presiune cand e nevoie? OK, are o logica, dar rezervorul ala trebuie sa fie destul de mare ca sa acopere consumul pana la egalizarea presiunii din rezervor cu cea din retea. Altfel...faci jumatate de dus sub presiune si jumatate prin picurare.
Domnu' Dragos, permite-mi sa-ti spun ca faci o confuzie.

Ce spui tu se intampla teoretic in hidrostatica sau la curgerea laminara, nu turbulenta, printr-un tub perfect neted de sectiune constanta. Teoria-i teorie, furtunul de gradina e realitatea cutremuratoare produsa in China si nu are peretii perfect netezi care fac obiectul lectiilor de fizica depre legea lui Bernoulli, iar apa din fantana se deosebeste oarecum de lichidul perfect...
Nici lungimea furtunului n-ar trebui sa influenteze presiunea... dar o face 

Fa urmatorul experiment:
Regleaza presiunea pe un racord de 1/2 sau 3/4, la alegere.
Cupleaza un furtun de 20 metri si masoara presiunea la capat. pe urma cupleaza un furtun de 50 de metri - din acelasi material - si masoara din nou. Nu-ti trebuie manometru, o simpla privire e de ajuns.
Dupa aia schimba furtunul cu altul de aceeasi lungime si diametru, dar alt material. Observa diferenta de presiune.
Acum inlocuieste furtunul cu o teava PVC de aceeasi sectiune. Diferenta va fi mare, iti spun de pe acum.

De ce? Conductele mai au, pe langa rugozitatea peretilor, si un coeficient de elasticitate, cu cat peretii sunt mai elastici, cu atat pierderea de presiune pe traseu este mai mare (conducta 'se umfla' si isi mareste sectiunea, implicit volumul, de cele mai multe ori neuniform si necontrolat). Din cauza asta, lichidul pare sa devina 'compresibil' in conducte de cauciuc, baloane sau prezervative.   

Intr-adevar, daca lichidul stationeaza in conducta, presiunea e aceeasi peste tot. Dar cand curge, lucrurile se schimba pe ici-pe colo, prin punctele esentiale (coturi, racorduri, robinet, galme, etc.) 

Acum, debitul. Putem fi de acord ca debitul la iesirea din hidofor (intrarea in furtun) e egal cu debitul la iesirea din furtun, atata vreme cat furtunul nu e spart, da?
Cand capatul furtunului este liber, apa curge ca la robinet. Daca montam o duza sau aspersor, obtinem un jet de apa cu care ne stropim nevasta, copilu', catelu' si alte oratanii.
Daca debitul este constant... oare ce se modifica? Viteza de curgere a aceluiasi volum de apa prin sectiuni diferite? Care e influentata de...? Diferenta de presiune cauzata de variatia sectiunii?

QED?

touché

Am uitat sa va intreb, pe cei care stati la curte, cam care este situatia cu opririle de curent, si ce solutii de backup ati adaptat.

am vreo 4 lanterne.

Da' cei care stau la bloc ce rahat fac?

Tin si de cald?

Am generator electric... da` nu l-am mai pornit de fro` doi ani jumate.

cel ptin eu nu prea am necazuri cu electricitatea. Am un ups la calculator si atat. Nu mi s-a ars niciodata nimic. Intr-o iarna a fost prolema cand veneau vreo 80 de volti da aia era demult

Da' cei care stau la bloc ce rahat fac? 

Caldura, apa, nu pica.

Asta dacă n-ai centrală. Da' dacă ai nu-i nici o diferenţă în privinţa disconfortului. Eu unul am un ups ordinar (da' care generează sinus) prin care-mi alimentez centrala.
Acu' nu prea mai ştiu eu cum e pe la punctele termice, da' când stăteam la bloc şi era o avarie mai mare, ciuciu şi apă caldă şi Q pen'că ciuciu pompe din punctul termic.

Asta dacă n-ai centrală. Da' dacă ai nu-i nici o diferenţă în privinţa disconfortului. Eu unul am un ups ordinar (da' care generează sinus) prin care-mi alimentez centrala.

Da.

Si la bloc mai sunt pene de curent dar parca nu tin asa de mult. Fac comparatie cu ce se intampla in comuna Berceni, unde tin si 8 ore.

Măi, eu vorbesc de oraş, da?

Am priceput, unde am creat confuziune ca n-am inteles.

Eram curios daca si-a pus cineva panouri solare, sau macar acumulatori.


This post has been edited by tribunul: 2 Jun 2010, 12:52

Păi ziceai ceva de Berceni...
Eu vorbesc de mari aglomerări urbane: Brăila, Slatina chestii d'astea!

Panourile solare nu merită. Poate doar pentru Q, că pentru energie electrică tehnologia e încă foarte scumpă.

This post has been edited by DragosP: 2 Jun 2010, 12:54

Eu vorbesc de mari aglomerări urbane: Brăila

asta deja e megalopolis, faceti topic separat va rog.

Merita tevi de apa calda in acoperis, cred ca 80% din apa calda o scoti cu ele. In pauze, folosesti cenrtala. Daca ma gindesc bine, le poti folosi si la incalzire, nu-i totuna daca in centrala intra apa la 10 grade sau la 20.
Braila e un fel de Los Angeles plin de Brailite si Cherce

This post has been edited by corbex: 2 Jun 2010, 13:00